Comisia pentru Petiții a Parlamentului European a supus dezbaterilor petiția depusă de europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, realizată cu sprijinul PES Activists România și a Partidului Social Democrat, și semnată de circa 50.000 de persoane, privind drepturile lucrătorilor români din Uniunea Europeană.

În cadrul dezbaterilor, membrii Comisiei pentru Petiții au susținut propunerile europarlamentarului român privind nevoia ca drepturile lucrătorilor români să fie respectate și au solicitat Comisiei Europene, prezentă la audieri, să întreprindă măsuri ferme pentru ca astfel de situații precum cele de anul trecut când drepturile muncitorilor români au fost încălcate, să nu se mai întâmple.

„Prin această petiție solicităm, în numele celor afectați de nedreptățile prezentate în cadrul documentului discutat astăzi, sprijinul Parlamentului European în vederea respectării drepturilor lucrătorilor români din Uniunea Europeană. Petiția noastră, inițiată de PES activists România împreună cu Partidul Social Democrat și numeroase structuri asociative și sindicale, semnată de 50.000 de persoane până la data depunerii, și alte zeci de mii ulterior, se dorește a fi un apel consistent pentru un demers european în vederea protejării lucrătorilor mobili din Uniunea Europeană, atât cu caracter sezonier, cât și transfrontalier sau intra-european. Documentul transmis instituțiilor europene prezintă situații exacte prin care lucrători europeni, în cazul de față români, sunt puși în fața unor situații ce contravin clar legislației europene și naționale în materie de drepturi sociale și medicale”, a explicat demersul eurodeputatul social-democrat.

Spețele prezentate în cadrul petiției se referă la perioada de lockdown de la începutul crizei COVID-19, când un număr important de lucrători români au fost transportați, fără respectarea normelor sanitare și sociale stabilite la nivel național sau european, în diferite state membre ale Uniunii Europene, pentru efectuarea unor munci sezoniere sau activități de tip social în baza unor acorduri bilaterale agreate între respectivele țări și Guvernul României. Petenții au arătat că în respectivele acorduri, în forma comunicată public, se indică posibila depășire a cadrului de reglementare european privind criza COVID-19.

Comisia pentru Petiții a decis să continue investigația și să trimită o scrisoare autorităților române privind situația lucrătorilor români, în care să atragă atenția asupra încălcărilor privind legislația europeană și națională în materie de drepturi și standarde sociale și medicale.

Dan AGACHE

Consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, a efectuat, în prima zi a lunii martie, o vizită în oraşul Szentendre. Pentru cei mai puțin avizați, în această localitate din Ungaria, ființează o autoguvernare românească.

În prima parte a vizitei, consulul general a fost primit la primăria din localitate de către Miklos-Nagy Verseghi, primarul localităţii şi Iulia Pantea, preşedintele Autoguvernării Româneşti din localitate. Consulul general român, însoţit de oficiali locali, a vizitat apoi un muzeu.

Primarul a prezentat localitatea, a vorbit despre proiectele realizate, cele actuale şi cele ce urmează să fie implementate. Szentendre are o populație de 27.000 de locuitori, fiind un oraș turistic, vizitat anual și de mulți români. Oraşul așezat lângă cursul Dunării, este înfrăţit cu două localităţi din România, Zalău și Târgu-Secuiesc. Primăria este interesată de colaborări culturale cu localități din România. La Szentendre, denumit în limbaj popular “Orașul Artiștilor”, sau “Orașul celor 7 biserici”, este un oraș multi-etnic și eminamente cultural, în decursul anului aici desfășurăndu-se mai multe festivaluri și manifestări culturale. În anul precedent, în data de 7 aprilie, artistul plastic Adela Kiss, membru al comunității istorice românești din Ungaria, a vernisat în spațiile primăriei locale expoziția de grafică “Cu vaporul la Szentendre”.

Conform datelor oficiale, la Szentendre trăiesc un număr de 84 de români, autoguvernarea locală românească luând ființă în anul 2000, sub conducerea prof. Iulia Pantea, originară din localitatea Jaca (Zsaka), din jud. Hajdu-Bihar. În acest oraș locuiesc și alți membri ai comunității istorice românești din Ungaria, care provin din Gyula, Bătania, Vecherd și alte localități.

Sergiu TABAN

Asociația “Mihai Eminescu” Viena, a organizat în cooperare cu Clubul parlamentar al SPÖ o acțiune de comemorare a sase deputați români care au reprezentat, în perioada 1911-1918, provincia Bucovina în Parlamentul Austriei Imperiale.

Evenimentul a fost onorat de prezența unui numeros și ales public și a unor personalități din România. Moderatorul evenimentului a fost domnul dr. Harald Troch, parlamentar austriac si bun prieten al României. Partea de traducere a fost asigurată, la nivel înalt, de domnul dr. Alexandru Todericiu.

Prezentă la eveniment, doamna Doris Bures, Președinta Parlamentului Austriei, a vorbit despre importanța acestui gest și despre necesitatea întăririi relațiilor prietenești bilaterale. Despre importanța acestui eveniment și cea a acțiunilor parlamentarilor comemorați au mai vorbit și Excelența sa, domnul Bogdan Mazuru, ambasadorul României în Austria, domnul Angel Tîlvar, membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României, domnul Gheorghe Flutur, președintele CJ Suceava și domnii profesori universitari, dr. Ioan Bolovan si dr. Rudolf Gräf, prorectori ai universității Babes-Bolyai din Cluj. Din partea românească a participat si domnul deputat Doru Coliu.

Partea de cuvântări a fost condimentată cu un frumos program muzical susținut de solista și instrumentista (nai) Loredana Streche, acompaniată de Ruben Doran (acordeon) și Otto Ștefan (Keyboard). Nu a lipsit din program un filmuleț de promovare a frumuseților Bucovinei.

„Țin să mulțumesc invitaților veniți special pentru acest eveniment din România, partenerilor noștri și nu în ultimul rând, publicului generos, din care nu au lipsit cei mai reprezentativi membri ai clerului românesc din Viena” a scris pe o rețea de socializare Laura Hant, președinta  Asociației “Mihai Eminescu” din Viena.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157680292100510″]

După încheierea părții oficiale de comemorare invitații s-au deplasat în sala istorică de ședințe, pentru a depune buchete de flori pe locurile ocupate în trecut de cei șase parlamentari din Bucovina. Evenimentul s-a încheiat cu partea de socializare, cu vinuri și gustări românești.

Foto: Asociația „Mihai Eminescu”

John GAVRILESCU

Senatorul Marcel Vela vrea o comunicare transparentă între autoritățile locale și cărășenii plecați la muncă în străinătate. Tocmai de aceea, printr-un proiect de lege, fiecare Primărie din județ, și nu numai, va avea câte un consilier specializat pe menținerea legăturii cu cetățenii din Diaspora și cu familiile acestora rămase în țară.

Inițiativa este una necesară, susține Vela, în condițiile în care în acest fel cărășenii din afara țării ar putea fi la curent cu ce se întâmplă în localitățile lor natale și ar putea, de ce nu, să contribuie alături de autoritățile locale la crearea de locuri de muncă la ei acasă.

„Împreună cu colegii din Comisia pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, am dezbătut și avizat un proiect de lege care va include un articol nou în legea administrației publice locale. Primăriile vor avea, astfel, posibilitatea să angajeze un consilier la cabinetul primarului, care se va ocupa strict de probleme legate de Diaspora.

Având în vedere că și din județul nostru au plecat mulți compatrioți să lucreze în străinătate, unii dintre ei chiar stabilindu-se definitiv peste hotare, este nevoie și în Caraș Severin de o bună comunicare a autorităților locale cu românii din Diaspora.

O relație bună și transparentă, cât și unele facilități acordate de către autoritățile locale, pot susține și încuraja noi investiții în județ realizate de către cei plecați din țară, pentru că mulți dintre ei ar dori să creeze acasă noi locuri de muncă. Poate fi chiar șansa repatrierii lor în Caraș Severin”, susține senatorul cărășean.

Inițiativa ar putea rezolva multe din dificultățile legate de protecția copiilor rămași acasă, problemele sociale pentru părinții și bunicii aflați în nevoie, neclaritățile fiscale la plata impozitelor și taxelor locale, și alte aspecte similare.

Alexandra JURCA

Consulul general al României la Gyula, cărășeanul Florin Vasiloni, a participat recent la festivitatea prilejuită de deschiderea cu caracter temporar a Punctului de Control al Trecerii Frontierei (PCTF) Elek-Grăniceri (jud. Arad). În zilele de 18-19 februarie, alte nouă puncte au fost deschise, de asemenea, cu caracter temporar, pe frontiera româno-ungară: Dénesmajor – Iermata Neagră, Dombegyháza – Variașu Mic, Csanádpalota – Nădlac, Ömböly – Horea, Körösnagyharsány – Cheresig, Pocsaj – Roșiori, Bagamér – Voievozi, Zajta – Peleș și Garbolc –Bercu.

La deschiderea punctului de frontieră Aletea–Grăniceri au luat parte oficialități din România şi Ungaria, între care PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, primarii celor două localități: Pluhár László, de la Aletea și Petru Claudiu Bătrânuț, de la Grăniceri, Kovács József, deputat de Gyula în Parlamentul de la Budapesta, Kalapáti Magdolna, reprezentant al guvernului ungar pentru programul HU-RO, Mária Kalcsó, primarul Chitighazului, Gheorghe Bagy, președintele Autoguvernării Românești din Aletea, alți oficiali români și ungari. Au participat, de asemenea, ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră români și ungari, numeroși oaspeți, dar și oameni în vârstă, de cele două părți, care au asistat la evenimentul închiderii frontierei din 1948, precum Petru Sabău din Aletea și Petru Gros din Grăniceri, ambii născuți în anul 1935. Cel de-al doilea a prezentat și un permis de trecere, valabil înaintea anului 1948.

PS Siluan a rostit o rugăciune de binecuvântare pentru reușita acestui eveniment. Vameși români și maghiari au deschis în mod simbolic, bariera care marchează granița, iar oficialitățile au tăiat panglici în culorile drapelelor celor două țări. Participanţii au  luat parte la o recepție comună, oferită din partea primarului Petru Claudiu Bătrânuț, la Școala Generală din Grăniceri.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157679058681880″]

Sfințire de clopot românesc la Săcal!

Tot săptămâna trecută, Florin Vasiloni,  consulul general al României la Gyula a participat la ceremonia religioasă ocazionată de sfinţirea unui clopot la Biserica Ortodoxă Română din Săcal (Korossakal), jud. Hajdu-Bihar.

Programul de la Săcal a început cu celebrarea Sfintei Liturghii de către un sobor de preoţi în frunte cu Preasfinţitul Siluan, episcopul Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria, urmată de ceremonia sfinţirii clopotului, în greutate de 325 de kg. El înlocuiește un clopot mai vechi, din anul 1926, care s-a deteriorat datorită utilizării și trecerii timpului și care ulterior va fi pus în valoare printr-un monument reprezentativ pentru această parohie.

La slujbă, alături de românii din Săcal, au participat și credincioși din Oradea,  Micherechi, Biharugra şi Komádi. La programul religios de la parohia ortodoxă română din Săcal a mai luat parte Tamas Palfi, primarul localităţii, Eva Boncza, preşedintele Autoguvernării Româneşti din Săcal,  respectiv Istvan Repasi, pastorul reformat din localitate.

În aceeași seară, consulul general Florin Vasiloni a fost prezent la programul de rugăciune, organizat la Biserica Penticostală românească „Betel” din Micherechi.

Așadar, o agendă încărcată pentru consulul român la Gyula, Excelența Sa Florin Vasiloni, de care însă cărășeanul la origini s-a achitat cu brio.

Sergiu TABAN

Mai mulți elevi cărășeni din zona Clisurii Dunării au luat parte la un proiect derulat în țara vecină Serbia, încercăm să își demonstreze aptitudinile literare și talentul la pictat. Pentru elevii români de origine sârbă, acesta a fost și un bun prilej de a cunoaște tineri de vârsta lor din țara vecină și a intra în contact cu tradițiile și obiceiurile din Serbia. 

Proiectul „Păstrăm tradiția – deschidem frontierele” a fost implementat de Skola Plus din Bela Crkva, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din Serbia și a Direcției pentru colaborare cu diaspora și sârbii din regiune. Scopul proiectului, care a prevăzut și un schimb de experiență între copiii din România și colegii lor din „țara mamă”, l-a constituit învățarea și folosirea limbii sârbe și alfabetului chirilic, precum și păstrarea identității etnice în rândul cetățenilor de etnie sârbă din  zona Defileului Dunării, din România.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157668954084685″]

„În cadrul proiectului, a fost derulat concursul internațional de creativitate plastică și literară ”Așa mi-a povestit bunica”, la care au fost înscrise 778 de lucrări plastice și 613 lucrări literare. Participanții concursului au depus un efort evident și cu multă atenție și răbdare au demonstrat că sunt conștienți de importanță păstrarii identității sârbești, atât în țară, cât și în diaspora.

Juriul a luat decizia de-a premia un număr mai mare de copii decât de obicei și a ales 20 lucrări plastice și literare.

Trebuie menționat că la concurs a participat și un număr mare de copii de origine română din zona Defileului Dunării în România. Un aport important în participarea la acest proiect a elevilor din România, l-a avut învățătorul Tomislav Popovici, membru al Uniunii sârbilor din România”, a explicat, din partea organizatorilor învățătoarea Jasmina Turturea.

Diana RADU

Consulatul General al României la Gyula, în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU), a organizat săptămâna aceasta, sub genericul „Mărțișor liric la Gyula. Sărbătorirea a 150 de ani de la publicarea primei poezii a lui Eminescu”, o manifestare culturală, care a reunit români de ambele părți ale graniței. Prin această activitate s-a dorit atât sărbătorirea venirii primăverii, cât și a unuia dintre simbolurile esențiale ale culturii române: poetul Mihai Eminescu. Gazdele acestui eveniment au fost ES Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula și Eva Iova Șimon, redactor-șef al publicației „Foaia Româneasc”.

La eveniment au participat diverse oficialități, între care PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împreună cu numeroși clerici din cadrul Episcopiei, printre care pr. Marius Maghiaru, protopop de Budapesta și președinte al UCRU, Veronica Ionescu, Secretar în cadrul Ambasadei României la Budapesta, Ioan Moldovan, directorul revistei „Familia” din Oradea și redactor-șef Traian Ștef, Ramona Lile, rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Anca Hermenean, prorectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Cristina Marian, directorul Colegiului Național „Mihai Eminescu”din Oradea, Lucian Silaghi, directorul Direcției Județene pentru Cultură Bihor, Ion Budai, fost director al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula, Margareta Tat, primarul Micherechiului, Berthold Netea, viceprimar, Mihaela Bucin, șefa catedrei de Limba Română a Facultății de Pedagogie „Juhász Gyula”, din Szeged, Ana Benye, directorul interimar al Școlii din Micherechi, Angelica Puskár, directorul Grădiniței din Micherechi, Ana Ciotea, directorul Grădiniței din Gyula, reprezentanți ai Primăriei Ineu (Arad) ș.a.

Programul prezentat a fost variat și a cuprins cuvinte de salut din partea consulului general Florin Trandafir Vasiloni și a Evei Iova Șimon, cuvântul reprezentanților revistei „Familia” din Oradea, care a fost înființată de Iosif Vulcan. Copii de la Școala Generală din Micherechi, pregătiți de prof. Mihaela Baicu, au recitat poezii de Eminescu, iar corul școlii, aflat sub conducerea prof. Grigore Poiendan, a interpretat melodii de Eminescu și alte cântece tradiționale din Micherechi, fiind pentru prima dată când acest cor prezintă un spectacol în afara localității lor.

Programul a mai cuprins un recital la flaut, prezentat de  Raluca Belean, din Ineu (Arad), absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, precum și lansarea cărții „Mărțișorul, ediție limitată”, lucrare colectivă, prezentată de Mihaela Bucin, coautor al acestei cărți. Conform acesteia, volumul este cel de-al doilea, în limba română, ce tratează tema „mărțișorului”, ca obicei la români.

Consulul general Florin Vasiloni și Eva Iova Șimon, au primit din partea reprezentanților revistei „Familia”, care în 2015 a împlinit 150 de ani de la înființare, diplome și medalii aniversare. Preasfințitul Părinte Siluan a luat cuvântul la final și a apreciat această manifestare dedicată sosirii primăverii și culturii române, ce a adunat în jur de 150 de participanți, afirmând că este una foarte importantă pentru menținerea și afirmarea identității naționale și culturale a românilor din Ungaria, la care au fost implicați în mod special copii din Micherechi, care a adus împreună reprezentanți de seamă ai comunității românești din Ungaria și intelectuali români din România.

Consulul General Florin Vasiloni a oferit în finalul manifestării tuturor doamnelor și domnișoarelor prezente felicitări și mărțișoare, toți participanții regăsindu-se la o recepție oferită de diplomatul român.

Aceasta a fost a doua ediție a unui eveniment de acest fel, organizat de Consulatul General al României la Gyula, cu sprijinul Uniunii Culturală a Românilor din Ungaria, după „Mărțișorul cu surprize muzicale”, din anul 2015.

Diana RADU

Dumnezeu, familia și țara sunt cele trei mari puteri pe frontul existențial al fiecăruia plecat în căutarea găsirii sau regăsirii de sine.
Pentru noi, cei plecați peste granițe, țara face parte din ecuația propriului destin printre doruri, plusuri și minusuri, printre ceea ce a fost și ceea ce este, recapitulând cine ești pentru a nu-ți pierde identitatea.

Mișcările făcute departe de casa copilăriei, încercările, scările urcate și coborâte se raportează toate la Dumnezeu, familie și țară.
Străinătatea nu e decât o celulă a libertății pentru mulți din cei plecați, o altă naștere, o nouă viață, un altfel de proces spre educare și cunoaștere, o altă frânghie a încercărilor, succeselor și eșecurilor unde nu curge lapte și miere și nici nu umblă câinii cu covrigii în coadă.

Niciodată nu cred că vom fi „de-ai lor“ pentru că în noi e prea mult din „ai noștri“. Nu pot spune nici acum „Tatăl nostru“ în engleză și nici în altă limbă străină, pentru că nu simt că mă rog Dumnezeului meu, celui din copilăria mea, celui din mine, cel autentic pe care l-am descoperit acasă, în cerurile românești.

Ne iubim țara pentru că oricât de europenizați sau americanizați am fi cu toții, din avionul subconștientului nostru, privind spre România, mai de aproape sau mai de departe de ea, ne vom spune ,,acolo este țara mea și neamul meu cel românesc“.

Ne iubim țara pentru că acolo ne sunt crucile și gropile strămoșilor noștri; cultura, limba și tradițiile; eroii, istoria și basmele copilăriei; sărăcia, nevoile și neamul“.

Ne iubim țara pentru că acolo am învățat să ținem creionul în mână și să ne scriem poveștile; să citim și să-i citim pe ai noștri și pe universaliști, precum și drepturile cu obligațiile noastre oriunde am poposi.

Ne iubim țara pentru că acolo am făcut primii pași pe acest pământ, pentru că acolo am râs și am plâns în brațele mamei, pentru că acolo crește „iarba verde de acasă“ care „să te rătăcești prin lume nu te lasă“; pentru că zburăm pe visele lui Vuia și Vlaicu și pentru că datorită tuturor românilor frumoși avem șansa de a „păstra cu fală un nume, triumfători prin lupte“.
Ne iubim țara pentru că acolo am învățat să ,,săru’ mâna mamă“, de capul plecat pe care sabia nu îl taie și cum putem spune cu aceeași gură și câine și stăpâne.

Ne iubim țara pentru mirosul fânului cosit, al brazdelor de plug, al drumurilor de pământ, al căruțelor trase de boi, al sudorii și bătăturilor de sapă din palmele țăranului chinuit.

O iubim pentru doinele și horile noastre, pentru portul popular, pentru sunetul fanfarelor țărănești și pentru opincile noastre. O iubim pentru haiduci, regi, împărați, călugări și sfinți.

Ne iubim țara pentru gustul merelor coapte, al mămăligii, al vinului din damigeană și al apei de izvor.

Ne iubim țara pentru colinde triste, pentru sunetul de fluier, țambal, nai, vioară, pentru cobzarii pierduți în vreme și pentru bocitoarele îmbătrânite de straiele negre. Pentru ciobanii ce citesc în ceruri și pentru câinii ce urlă a moarte. Pentru superstițiile românești, pentru graiurile noastre din toate regiunile și pentru marile frici ale românilor – să nu îi bată Dumnezeu, să nu îi tragă curentul și să nu moară de foame.

Ne iubim țara și pentru amintirea păduchilor ce i-am avut mai toți în copilărie, pentru ligheanele în care ne spălam, pentru lămpile de petrol din grindă, pentru săpunul făcut în casă, pentru hainele ce le spălam la râu, pentru mirosul pâinii din țest, pentru curentul ce se lua când bătea vântul și pentru gropile din asfalt, pentru diafilme și pentru televizoarele alb negru – piese de muzeu.

Pentru muzeele goale și pentru birturile pline, pentru mizeria din spitale și pentru curățenia din cimitire, pentru câinii vagabonzi și pentru animalele sălbatice prietenoase.

De aici, de unde suntem, după ce lecțiile ne-au fost predate în sala de curs numită România, avem o singură temă de casă: să nu uităm de unde am plecat!

La mulți ani România! La mulți ani români!

Din Chicago pentru Reper 24, o inimă care bate pentru România,
Alina Celia CUMPAN

Opt dintre bisericile aparţinând Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria sunt închinate Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Parohia din Săcal (Körösszakál), din judetul Bihorul Unguresc (Hajdú Bihar), închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi aparţinând Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU) şi-a sărbătorit cu anticipaţie hramul, sâmbătă, 7 noiembrie 2015.

Cu acest prilej, în biserica parohială, potrivit tradiţiei, a fost săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. La slujbă au participat şi oficialităţi, precum Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României de la Gyula, Bulcsu László, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihorul Unguresc (Hajdú Bihar), originar din Săcal, Pálfi Tamás, primarul Săcalului şi pelerini sosiţi de la Oradea, Chişineu Cris, sau Baia Mare, zeci de persoane.

În cadrul slujbei, au fost săvârşite rugăciuni pentru odihna sufletelor victimelor tragicului eveniment, de la clubul Colectiv, din Bucureşti, precum şi rugăciuni de sănătate pentru tinerii din Bucureşti aflaţi pe paturile de suferinţă ale spitalelor şi pentru toţi cei bolnavi şi rugăciuni pentru pacea şi unitatea Poporului Român.

La final, toţi credincioşii au fost invitaţi la o agapă frăţească, oferită din partea parohiei şi a Autoguvernării Româneşti Locale din Sacal.

La Sărbătorea Sfinţilor Arhangheli „Mihail şi Gavriil” din acest an (8 noiembrie 2015), si parohia Chitighaz (Kétegyháza), din judetul Bichis (Bekes).

Cu acest prilej, a fost săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către PS Părinte Episcop Siluan, episcopul EORU, împreună cu un numeros sobor de preoţi, din Ungaria şi România. Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohiei din Curtici, condus de Adrian Bughi, care este cunoscut de românii din Ungaria prin faptul că dirijează şi corul „Pro Musica” din Gyula.

La slujba de hram au participat mai multe oficialităţi: Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula, Maria Kalcsó, primarul Chitighazului, Elvira Ardelean, primarul localităţii Otlaca Pustă şi viceprimarul Tokay Ferenc, Alexandru Finna, Preşedintele Autoguvernării Româneşti Locale din Chitighaz, vicepreşedinte ATRU; precum şi credincioşi de la Chitighaz, Otlaca Pustă, Gyula, Micherechi, Şacal (din Ungaria), dar şi din România, de la Curtici, Vladimirescu, Seitin, din judeţul Arad.

În strana bisericii de aici se găsesc cărţi de cult vechi, în limba română, altele, mai vechi, de o valoare inestimabilă, fiind predate spre păstrare Muzeului Eparhiei Ortodoxe Române a Ungariei, de la Gyula.

În timpul slujbei au fost rostite rugăciuni pentru odihna sufletelor tinerilor trecuţi la cele veşnice în chip năprasnic, în urmă incendiului de la clubul Colectiv, din Bucureşti şi pentru tămăduirea celor care suferă cumplit, pe paturile spitalelor, dar şi pentru înlăturarea urii şi a altor păcate şi pentru înmulţirea dragostei, a bunei înţelegeri şi a unităţii Poporului Român. Ştefan Brândaş, cantorul bisericii, aflat la venerabila vârstă de 87 de ani, a fost omagiat la sfârşitul serviciului religios. La final, toţi credincioşii au participat la o agapă comună, oferită din partea Parohiei, cu sprijinul Autoguvernării Locale Româneşti şi a Primăriei din Chitighaz.

În aceeaşi duminică, victimele incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti au fost pomenite şi la Catedrala Episcopală din Giula, iar după slujba, la crucea de piatră din faţa Catedralei, credincioşii au depus flori şi au aprins lumânări în memoria acestora.
 Diana RADU