Marele artist român, Dan Puric, va fi oaspete de seamă al județului Caraș-Severin, în a doua parte a lunii lui Cuptor.

La invitația primarului comunei Marga, Nicolae Beg, recunoscutul actor și om de cultură Dan Puric va fi în premieră oaspetele comunei Marga, într-un spectacol intitulat generic „Să se ridice țara!“!

Evenimentul va avea loc la Căminul Cultural „Dumbrăvița“ din localitatea Marga marți, 20 iulie, cu începere de la ora 19:30.

Organizatori ai manifestării sunt Consiliul Local și Primăria Comunei Marga, iar partener media este publicația REPER 24.

Pe parcursul acestei săptămâni, în orașul stațiune de pe Valea Cernei se desfășoară a V-a ediție a Festivalului de Film „Banatul Montan”. Astfel că, atât locuitorii, cât și turiștii au acces gratuit în spațiul special amenajat, în Parcul Central, unde în fiecare zi în perioada 5-11 iulie, începând cu ora 22:00, sunt proiectate pelicule cinematografice conform calendarului festivalului.

Edilul Cristian Miclău speră ca filmele propuse de organizatorii să îi bucure pe cei care aleg să își petreacă aceste seri în zona Parcului Central din Băile Herculane, în plin sezon estival.

Printre organizatorii principali ai evenimentului se numără Primăria Băile Herculane, Casa de Cultură „George Suru”, UARF și Cenaclul „Domogled”.

foto: arhivă

Lorena POENARU

Mai bine de 160 de copii și tineri cu vârste între 6 și 18 ani din 8 localități rurale au beneficiat de taberele în comunitate organizate în prima săptămână de implementare a programului educațional „Împreună pentru copiii noștri”.

Povestea celei mai frumoase veri a început cu primele două tabere, organizate în perioada 26-30 iunie, la care au participat aproximativ 115 copii, desfășurate în localitățile Ticvaniu Mare, Grădinari și Greoni, de pe Valea Carașului.

Alte două tabere au debutat în această săptămână și sunt în curs de desfășurarea la Teregova și Răcășdia, acestea reunind aproximativ 50 de copii de pe raza acestor parohii.

Astfel, data de 30 iunie a marcat organizarea primelor două festivități de premiere, în cadrul cărora toți copiii participanți au primit premii, constând în diplome și cărți, din partea Episcopiei Caransebeșului.

Premiile au fost împărțite de către coordonatorii echipei de voluntari de la ATOR Banatul de Munte, tinerii frumoși și neobosiți care au asigurat desfășurarea activităților pe parcursul celor cinci zile.

Dacă tabăra de la Grădinari a reunit a reunit aproximativ 70 de copii din cele două sate componente (Grădinari și Greoni), cea din inima satului  Ticvaniu Mare a reunit a adus laolaltă 45 de copii din cele patru sate componente ale comunei: Ticvaniu Mare, Secășeni, Ticvaniu Mic și Cârnecea.

„Am avut cantonați peste 40 de tineri voluntari în zona Văii Carașului la aceste prime două tabere, dat fiind numărul mare de copii participanți (peste 110 copii) dintr-o arie geografică destul de compactă – e vorba de 6 sate din comunele Grădinari și Ticvaniu Mare. Au fost cinci zile extrem de solicitante și intense pentru noi, dar credem că efortul voluntarilor noștri a meritat, deoarece un număr mare de copii din această zonă a participat în premieră la activități educaționale și catehetice de o asemenea anvergură, organizate de către Biserică.

Merită, de asemenea, remarcată implicarea foarte bună a partenerilor locali – este vorba de cadre didactice și de reprezentanți ai primăriilor, care au primit cu mult interes programul nostru și au solicitat continuarea sa chiar și după începerea anului școlar 2021-2022”, a subliniat părintele Mihai Ciucur, coordonatorul proiectului „Împreună pentru copiii noștri”.

Următoarele două tabere au debutat: joi 1 iulie la Răcășdia, unde participă 24 de copii din localitate și vineri 3 iulie la Teregova, tabără care reunește 26 de copii și tineri. Activitățile din cadrul acestor tabere sunt desfășurate cu ajutorul unei rețele de aproximativ 25 de voluntari, membri ai Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte care își sacrifică vacanța pentru a aduce multe zâmbete pe fețele copiilor din satele cărășene, mulți dintre copiii beneficiari luând contact pentru prima dată cu o tabără.

Activitățile la care participă copiii în cadrul programului de tabere intitulat generic „TDIS” sunt structurate pe trei direcții importante, astfel: ateliere de educație pentru viață, dezvoltare personală, lucru în echipă și comunicare (organizate în context non-formal), activități cu caracter duhovnicesc (care includ: participarea la Sfânta Liturghie și rugăciunile de dimineață și de seară, precum și cateheze tematice) și, desigur, activități cu caracter ludic (jocuri, concursuri, seri tematice cultural-artistice și de divertisment).

Și în acest an, în toate taberele, sunt organizate ateliere pentru părinți, în cadrul cărora sunt discutate probleme de interes despre gestionarea provocărilor tot mai mari care apar în relația părinte-copil, dar și despre pericolele care apar la copii, tot mai frecvent și la vârste tot mai fragede.

În total, începând cu data de 26 iunie 2021 și până în prezent, peste 160 de copii și tineri proveniți din 8 localități rurale au participat sau participă la activitățile propuse de programul „Tabăra din Inima Satului”, program derulat de Departamentul de Tineret al Episcopiei Caransebeșului, alături de ATOR Banatul de Munte și Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni. Până acum, în primele patru tabere au participat peste 60 formatori și voluntari de la ATOR Banatul de Munte, cei care susțin activitățile din tabere pe baza unui concept special de tabere – conceptul TDIS – implementat pentru al treilea an consecutiv în eparhia Caransebeșului.

Astăzi se încheie tabăra de la Răcășdia, iar mâine cea de la Teregova, urmând ca în data de 7 iulie să se deschidă tabăra din comuna Mehadia și în 12 iulie cea din comuna Sasca Montană.

Lorena POENARU

În cadrul Agendei Culturale Reșița 250, la Muzeul Banatului Montan, au fost lansate șase volume dedicate istoriei industriale și multiculturale a Reșiței. Două dintre volume sunt editate de Primăria Reșița iar patru au apărut datorită sprijinului oferit de Clubului Rotary Reșița.

Una dintre cărți este „Istoria Reșiței – Oameni și locuri demult uitate”, de Mihalik Sandor, tradusă pentru prima dată din limba maghiară de către Attila Varga, apărută la Editura Argonaut din Cluj, este cea mai veche monografie a Reșiței. Cartea, care a apărut prima dată în 1896, a constituit o provocare pentru traducător, rezultatul muncii sale lăsându-l mult mai bogat sufletește, după cum a mărturisit acesta.

„A fost o veritabilă provocare pentru că am tradus din limba maghiară veche, în limba română și chiar dacă îmi place foarte mult să traduc, de data aceasta a fost o dificultate, pentru că limba a ridicat complicații. Noi am avut corespondent, chiar în limba română, dar până la urma a ieșit bine, pentru că pot să consider, după această traducere, mă simt mult mai bogat sufletește pentru că dacă îl citești pe Mihalik și rezonezi cu felul în care scrie el, după ce-i termini o carte și înveți de la el, nu mai poți fi ca înainte”, a afirmat Attila Varga.

În cadrul acestui eveniment a fost înmânat titlu de cetățean de onoare profesorului universitar dr. Rudolf Gref, reputat istoric, autor a numeroase volume ce fac referire la Reșița și la trecutul său industrial.

Prin acest demers, municipalitatea și-a dorit să aducă în atenția publicului oamenii ce au contribuit la documentarea istoriei industriale a Reșiței.

„Întotdeauna mi s-a reproșat că sunt cam sărac cu laudele, că nu dau suficient feedback pozitiv, și așa este, chiar dacă în interiorul meu mă gândeam cu apreciere la cei din echipa mea. Și la Primăria Reșița, în 5 ani de Primărie am acordat un singur titlu de cetățean de onoare, Alinei Vuc, campioană mondială la lupte libere, pentru că rezultatele „m-au obligat” să fac acest lucru și iată ca a venit un al doilea moment în care un reșițean, prin activitatea sa de zeci de ani, și-a adus aportul la detalierea istoriei Reșiței, a Banatului de Munte”, a declarat primarul Ioan Popa.

Edilul a afirmat cu mare convingere că prof. univ.dr. Rudofl Gref merită acest titlu, motiv pentru care a și propus cu câteva luni în urmă în CL acordarea acestei distincții.

„Eu vreau să țin pasul cu un campion mondial. Nu cred că e cea mai ușoară provocare care mi s-a pus acum, dar o accept. Vă mulțumesc foarte mult pentru această onoare făcută, o consider una dintre cele mai mari care mi se putea întâmpla acum, la sfârșitul unei vieți relativ active, dar este o mare bucurie și pentru că evenimentul acesta are loc astăzi, cu o zi înainte de a aniversa cei 250 de ani, deci de acum se poate spune s-au împlinit 251 de ani de când au pornit furnalele și un an de când a primit Gref titlul de cetățean de onoare”, a spus cu umor istoricul reșițean și de acum cetățeanul de onoare al orașului, Rudolf Gref.

Celelalte volume lansate la Reșița în cadrul evenimentului sunt:

– Monografia Municipiului Reșița, de Nicolae Magiar si Eduard Magiar, aparuta la editura Grinta din Cluj;
– Uzinele de fier și oțel Reșița, de Petre Broșteanu (tradusa din limba germana de doamna dr. Sigrid Jianu), Reșița 1877, Editura Librăriei Ștefan Kretschmer;
– Reșița. Monografia orașului, uzinelor și domeniilor, intocmita de Gheorghe Molin, Reșița 1927, Editura Autorului;
– Din istoricul Resiței, de Gheorghe Cimponeriu, Reșița 1930;
– Mongrafia Uzinelor de Fier și Domeniilor din Reșița, de Ion Păsărică, București 1935, Imprimeria Centrală.

Lorena POENARU

Muzeul Banatului Montan din Reșița găzduiește zilele acestea expoziția de fotografie „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie”, o expoziție considerată de mulți ca fiind un eveniment deosebit de important pe de o parte pentru că ne aflăm în anul în care Reșița sărbătorește 250 de ani de foc nestins, iar pe de altă parte deoarece imaginile expuse aduc în atenție aspecte din industria reșițeană actuală.

Sunt expuse fotografii realizate pe parcursul acestui an aniversar în halele de producție ale companiilor UCM Reșița și TMK, precum și la centrala hidroelectrică Grebla de către fotograful Daniel Pușcău și de cursanții clasei de artă fotografică ai Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița: Alin Daniel Bugariu, Dariana Armanca, David Ghilea, Denis Elchescu, Denis Țară, Diana Ciorba, Doru Bănică, Ioana Bănică, Doru Goșnea, Karina Tincul, Oana Florea, Petru Dragomir, Răzvan Ciuvelic, Simona Hurduzeu, Victor Ghițescu.

„Am pornit în această experiență neștiind ce ne așteaptă. Am rugat pe cei de la TMK, de la UCM Reșița, de la CEZ să ne faciliteze accesul în societățile lor, ne-au primit cu brațele deschise, ne-au lăsat să ne facem de cap pe unde s-a putut, unde nu a fost pericole de accidente și ceea ce a rezultat puteți vedea aici. Este o fărâmă din activitatea zilnică a muncitorilor din aceste uzine și de la hidrocentrala Grebla și este o părticică din cei care au făcut aceste poze, fie că am fost eu, fie că au fost cursanții mei, de care sunt foarte mândru. Este a doua expoziție pe care o facem anul acesta”, a precizat Daniel Pușcău, la vernisajul expoziției.

O astfel de expoziție, cu fotografii în care să fie imortalizate aspecte din prezentul industrial al Reșiței, o expoziție care „continuă identitatea Reșiței” nu a mai fost realizată de foarte mult timp, a atras atenția Flavian Savescu, artist fotograf distins cu Excelență FIAP în rang de bronz (EFIAP/B):

„Expoziția aceasta se integrează foarte bine în contextul actual și spun acest lucru deoarece îmi doresc ca ceea ce vedem astăzi în fotografii să mai existe și să poată fi văzut și de copiii noștri, să nu devină istorie, să nu vedem lucrurile acestea doar în fotografii. Ele să existe în continuare, nu așa cum multe lucruri din anii 90 încoace au dispărut. Mi-aș fi dorit să fie și cineva dintre oficialitățile orașului alături de noi, pentru că este un eveniment această expoziție. Cred că de zeci de ani așa ceva nu a mai fost făcut în Reșița și în zona aceasta, de aceea este un eveniment important.

Nu știu dacă vă amintiți fotografiile acelea vechi din Reșița, cu zonele industriale. Sunt convins că și aceste imagini vor intra în patrimoniul orașului și al zonei. Așa cum privim noi imaginile din trecut, așa o să fie privite și acestea de cei care vor urma după noi, cu mențiunea că mi-aș dori ca ele să dăinuiască în continuare și fizic, nu doar prin fotografii și să poată fi documentate în continuare”.

La rândul său gazda evenimentului, directorul Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, a lansat o provocare către expozanți, exprimându-și dorința ca pe viitor să realizeze o expoziție împreună, în care să poată fi admirate atât imagini realizate în trecut în uzinele reșițene, imagini aflate în colecția muzeului, cât și fotografiile realizate pe parcursul acestui an și care se concentrează pe prezentul industriei reșițene.

Expoziția „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie”, mai poate fi vizitată la Muzeul Banatului Montan din Reșița până pe data de 7 iulie.

Foto: Sorina Cătană

Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin şi Asociația Culturală „Izvoare almăjene“ Bozovici organizează în data de 3 iulie 2021, lansarea volumului „Craina Bănățeană – trecut, prezent și viitor“, prof. Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea-Pîrvovanul.

Programul manifestării include prezentarea de carte „Craina Bănățeană – trecut, prezent și viitor“, a autorilor: prof. Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea-Pîrvovanul.

Vor mai lua cuvântul personalități culturale din Valea Almăjului, Craina Bănățeană și întreg Banatul.

Evenimentul cultural va avea loc în incinta Muzeului Sătesc „Almăjul – vatră strămoșească“, de la ora 10:00.

Moderator manifestare este Angelica Herac, referent de specialitate în cadrul CJCPCT Caraș-Severin.

Coordonator manifestare: Caius Călinescu – Asociația Culturală „Izvoare almăjene“ Bozovici; președinte Asociația Culturală „Izvoare almăjene“ Bozovici – ec. Gheorghe Fulga.

Organizatorii menționează că reuniunea se va desfășura respectând condițiile stării de alertă.

Lorena POENARU

Muzeul Banatului Montan din Reșița va găzdui joi, 1 iulie, vernisajul unei expoziții de fotografii, având ca temă industria reșițeană. Evenimentul este organizat cu ocazia marcării celor 250 de ani de foc nestins la Reșița și spre deosebire de expozițiile ce au avut loc în ultima perioadă, vor putea fi admirate fotografii care vor aduce în atenție nu trecutul, ci prezentul industriei reșițene. Vor fi expuse fotografii realizate pe parcursul acestui an aniversar în halele de producție ale companiilor UCM Reșița și TMK, precum și la centrala hidroelectrică Grebla.

Vor expune: Daniel Pușcău și cursanții clasei de artă fotografică ai Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița: Alin Daniel Bugariu, Dariana Armanca, David Ghilea, Denis Elchescu, Denis Țară, Diana Ciorba, Doru Bănică, Ioana Bănică, Doru Goșnea, Karina Tincul, Oana Florea, Petru Dragomir, Răzvan Ciuvelic, Simona Hurduzeu, Victor Ghițescu.

„Ne-am propus să realizăm această expoziție din dorința de a arăta reșițenilor ce se întâmplă dincolo de porțile uzinelor din Reșița. Ce se întâmplă acum, în anul 2021, să arătăm că «focul» este încă »nestins», că încă se muncește, că încă se poate. Mulțumim domnilor: Romulus Ioan (TMK), Cosmin Ursoniu (UCM Reșița), Ciprian Dragomir (CEZ Group), care ne-au permis accesul în secțiile de producție, primarului Ioan Popa, gazdei acestui eveniment Flavius Bozu (Muzeul Banatului Montan), doamnei Mariana Dănescu și domnului Moise Constantin (Școala Populară de Artă Ion Românu) și îi invităm la expoziție pe toți cei interesați de prezentul industrial al Reșiței și pe cei pasionați de fotografie”, precizează Daniel Pușcău, inițiatorul expoziției.

Vor vorbi în deschiderea vernisajului reprezentanții societăților implicate în acest proiect, primarul Reșiței, Ioan Popa și Flavian Savescu, artist fotograf distins cu Excelență FIAP în rang de bronz (EFIAP/B).

Vernisajul expoziției „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie” va avea loc joi, 1 iulie, de la ora 17:00, la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin şi Muzeul Banatului Montan Reşiţa organizează în data de 26 iunie 2021,  Colocviile revistei „Reflex“. Cu acest prilej va fi lansat și prezentat oficial numărul recent, 1/2021 al revistei „Reflex“.

Manifestarea, ajunsă la ediția XX, va avea loc în incinta Muzeului Banatului Montan Reşiţa în sala II, cu începere de la ora 17:00.

Colocviile revistei „Reflex“, ediția XX va putea fi urmărită live de către cei interesați, fiind transmisă pe pagina de Facebook a mm

Programul Colocviilor revistei „Reflex“ din acest an, are următoarele secțiuni:

1. „Seara editurilor și a publicațiilor periodice de cultură și spiritualitate“
2. Recitalul poetic „La umbra unui titlu de poem Corona“ (Paul Celan, 1948).

Invitații prestigiosului eveniment cultural vor fi directori de edituri, editori, redactori șefi, coordonatori de publicații periodice de cultură și spiritualitate din Caraș-Severin, poeți din Caraș-Severin, colaboratori ai revistei „Reflex“.

În cadrul acestei ediții vor fi aniversate publicațiile „Foaia Diecezană“ (1886-2021) și „Banatica“ (1971-2021).

Organizatorii menționează că reuniunea se va desfășura respectând condițiile stării de alertă.

Lorena POENARU

În marea zi de sărbătoare a Rusaliilor, după încheierea Sfintei Liturghii, în Căminul Cultural al localității Bolvașnița (județul Caraș-Severin) a avut loc o dublă lansare de carte, autor și coordonator fiind inginerul Constantin Liuba, fiu al satului. În prezența primarului localității, Petru Mihăilescu, care a deschis evenimentul, a profesorului Dumitru Jompan, a preotului paroh Mădălin-Gabriel Afilipoae, a preotului pensionar Lazăr Suciu (care a slujit peste 40 de ani în parohia Bolvașnița), a învățătorului pensionar Titus Dragomir, cetățenii comunei și invitații din întregul județ s-au bucurat de un eveniment cultural de excepție.

Prima carte lansată a fost Monografia Bolvașnița (ed. II) un volum consistent de 315 pagini care prezintă satul din perspectivă multiplă: istorică, culturală, religioasă, educațională, socială având un colectiv de autori: inginer Constantin Liuba, profesor Ion Hațegan (doctor în istorie), profesor Dumitru Jompan (doctor în muzicologie), preot Lazăr Suciu, medic Petru Cocarțeu, învățător Titus Dragomir și profesor Andreea Ambruș. Monografia, pe lângă aspectele istorice (prima atestare în anul 1376) prezintă elemente de etnografie și folclor (obiceiuri de iarnă-vară, costume populare), geologie, fauna, vegetația, istoria cultului baptist, viața socială-economică, școala, învățătorii, monumentul eroilor.

Cartea reprezintă un document cu profundă valoare istorică. Ea conține zeci de fotografii cu reprezentanți de seamă ai satului, cu satul de odinioară, hărți și schițe. În Căminul Cultural au fost prezenți reprezentanți ai comunității creștine ortodoxe, dar și baptiste, monografia satului fiind distribuită gratuit doritorilor, cheltuielile de tipar fiind susținute de fii satului unii dintre aceștia locuind pe continentul Americii de Nord, familia Cocârţeu Petru, Moise Tudor.

Cea de-a doua carte prezentată a fost Desculț prin otava livezilor. Amintiri, tradiții, simboluri (175 de pagini). Publicată la aceeași editură Gheorghe Magas din Reșița, prezintă în fiecare capitol o serie de simboluri explicate științific și împletite cu povești de odinioară: sălașul, lupul, cămașa, șarpele, pasărea, sărbătoarea (Sangeorz, Sănvăsaiul, Zimții, Sfinții 40 de Mucenici), soarele sau jocurile copilăriei. Vreme de peste 600 de ani, satul și-a păstrat locul existenței sale fizice și geografice, și-a păstrat limba romană și și-a păstrat credința creștină, obiceiurile culturii ca pe un făclier luminos de izbândă, cutezanță și împlinire.

Autorul, inginerul Constantin Liuba, pregătește un nou volum dedicat martirilor din același sat victime ale primului și celui de-al doilea război mondial, un document care va avea la bază manuscrise din arhivele de la Viena.

Dan AGACHE

Peste 90 de lucrări vor fi expuse în cadrul a două expoziții organizate în două locații diferite din urbea de pe Bârzava, în cadrul evenimentului intitulat „Ferrum – Un sfert de mileniu de obținerea a fierului la Reșița”.

TMK Reșița, Muzeul Banatului Montan, Muzeul Cineastului Amator, Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Hunedoara, Fundația Iancu de Hunedoara, vă invită astfel la cele două expoziții: vernisajul expoziției „Ferrum I”, care va avea loc în data de 22 iunie, de la ora 17:00, la Muzeul Banatului Montan, unde vor fi expuse 50 de lucrări de metaloplastie realizate de Alexandru Podea.

Pentru a fi în ton cu evenimentul, participanții sunt invitați să se îmbrace în haine alb/negru, evident, în măsura posibilităților.

Vernisajul expoziției „Ferrum II” va avea loc în data de 24 iunie, de la ora 17:30, la Salonul de fotografie Industrială, vila de protocol TMK Reșița, unde vor fi expuse 12 lucrări de metaloplastie realizate de Alexandru Podea Sandu, precum și 30 de picturi realizate de grupul de artiști plastici în taberele Văliug și 3 Ape.

Expoziția va putea fi vizitată, în fiecare zi de sâmbătă și duminică, în intervalul 16:00-19:00, până la finalul lunii iulie. Numere de contact pentru presă: Eugen Roșoga – Șef Administrativ TMK, tel: 0724388184; Andrei Bălbărău, din partea Muzeului Cineastului Amator – tel: 0745990422.

Lorena POENARU