Acuzații antreprenoriale la adresa programului Start-Up Nation: „Riscă să devină un adevărat fiasco!“

Un grup de antreprenori (activi sau potențiali) și consultanți se declară absolut siderați și revoltați de forma pe care a luat-o Programul Start-up Nation 2018. „Această idee, nobilă și atractivă la început, care s-a dorit a fi un impuls atât de necesar pentru ideile de afaceri aflate la început de drum, s-a metamorfozat într-o arătare hidoasă, care nu mai are nicio legătură cu obiectivul pentru care a fost gândită.

Cu tot respectul pentru ministerul de resort, Programul Start-up Nation 2018 riscă să se transforme într-un adevărat „fiasco“ – precum un balon umflat până la exagerare, care riscă oricând să explodeze și să creeze haos în jur. Prin pragul atins la finanțare, de minim 4 angajați, dintre care 4 locuri de muncă (toate) ocupate de persoane din categorii defavorizate/absolvenţi după anul 2012/şomeri, foarte multe planuri de afaceri (peste 20.000) cu 2, 3 și chiar 4 angajați vor fi lăsate pe dinafară“, își expun nemulțumirile antreprenorii care au studiat posibilitatea de a realiza și dezvolta noi afaceri prin Start-Up Nation.

S-a ajuns aici din cauza principalului criteriu de departajare la punctaje egale, și anume numărul de locuri de muncă nou create, și subsidiar din următorul criteriu care a contat (locurile de muncă ocupate de persoane din categorii defavorizate/absolvenţi după anul 2012/şomeri).

Putem înțelege resorturile care au dus la promovarea acestor criterii și la aplicarea lor: crearea de noi locuri de muncă este motorul oricărei economii care se respectă. Problemele care derivă însă din această logică (corectă până la un punct) sunt grave și perfide. Le vom enumera numai pe cele mai relevante:

– au fost avantajați solicitanții care dețin deja o afacere, și care se puteau baza pe un număr solid de angajați, pe care îi vor transfera pe firma nou-înființată (există exemple concrete, firme cu 20-30 de angajați care au depus 4-5 proiecte cu cate 4-5 angajați. De aici rezultă plus-valoare egală cu zero, sau cu mulțimea vidă – cum doriți –  în ceea ce privește locurile de muncă nou înființate. În consecință, principalul obiectiv al proiectului a fost eludat. În plus, ideea de “start-up” s-a pervertit și s-a transformat într-o iluzie.

– s-a creat o emulație artificială, in ultimele zile depunându-se câteva mii de proiecte cu 4 și 5 angajați, ceea ce denota disperarea si lipsa de măsură, umflarea artificiala a locurilor de munca, doar pentru a prinde finanțarea. Aceasta competiție s-a transformat astfel într-o luptă surdă, cu consecințe extrem de grave asupra sustenabilității proiectelor. În mod normal, pentru o finanțare de 40.000 de euro există o paritate de cel mult două locuri de muncă create. În ultimele zile de depunere, Programul a fost supra-solicitat sau supra-licitat cu câte 4 sau 5 locuri de muncă, doar pentru a obține finanțarea.

– proiectele cu 4 angajați și peste nu sunt viabile/sustenabile/realiste din punct de vedere economic. La un calcul simplu, se poate realiza prăpastia în care se vor arunca aceste „startup-uri“ inconștiente: 4 (angajați) x 2080 lei (minim pe economie) = 8320/lună x 12 = 99840 lei/ an x 2 ani (cât se angajează antreprenorul să păstreze locurile de muncă) =199.680 lei, când finanțarea este de 200.000 lei!!!

Toate aceste lucruri, si multe altele pe care le vom inventaria la momentul oportun, ne-au determinat să concepem această petiție și să tragem un semnal de alarmă. În acest fel, luând în considerare vocea noastră, sperăm ca Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat să se sesizeze, și să aibă în vedere aceste disfuncționalități grave în procesul de evaluare a proiectelor.

România are nevoie de acest gen de programe, dar gândite mult mai atent, structural și cu eficienta maximă. Așadar, propunem opiniei publice si ministerului de resort o dezbatere cu cărțile pe față asupra consecințelor grave pe care aceste erori de program le generează în societate și asupra posibilităților de remediere, până nu este prea târziu.

De asemenea, ca o măsură reparatorie solicitam suplimentarea listei cu proiecte evaluate si identificarea unor noi surse de finanțare, pentru ca pe lista scurtă de finanțare sa intre cat mai multe proiecte valoroase, care sa se transforme in afaceri de succes. O altă posibilă măsură ar putea fi comasarea celor două programe, SUN 2018 și SUN 2019, în așa fel încât să nu se mai deschidă o nouă sesiune de depunere și să intre în evaluare proiectele deja depuse în cadrul SUN 2018.

Soluții se pot găsi, dacă există voința necesară“, după cum afirmă antreprenorii care nu au abandonat definitiv ideea de a adera la programul de finanțare amintit.

Din punct de vedere al cifrelor pe partea de resurse umane, cele 10.000 de firme mici și mijlocii care ar urma să obțină ajutoarele de la stat de câte 200.000 de lei prin programul Start-Up Nation 2018-2019 vor fi obligate să angajeze aproape 50.000 de oameni încă din primele 12 luni de implementare a afacerilor și să mențină joburile ocupate încă 2 ani după aceea, sub amenințarea că vor fi obligate să dea statului banii înapoi, potrivit unor calcule intermediare făcute de StartupCafe.ro. Specialiști în resurse umane și business declară că micile firme vor avea dificultăți mari în a-și găsi oameni să-i angajeze, mai ales în condițiile de criză de forță de muncă din România.

„P.S.: Factorilor de decizie – Foarte mulți oameni au muncit enorm și și-au pus speranțele (și poate economiile) în acest program. Posibilitățile de finanțare pentru startup-uri sunt și așa foarte reduse în România, nu transformați acest proiect benefic într-o nouă „țeapă” sau găselniță marcă înregistrată RO“, avertizează aceeași tineri antreprenori.

Sergiu TABAN