În urmă cu 162 de ani, românii din Țara Românească și Moldova își alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidații munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Țării Românești a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziției a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.
Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două țări să aibă instituții similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casație, comună, la Focșani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova și Țara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administrația lui Cuza unifica instituțiile, iar Unirea devenea una reală.
24 ianuarie este, așadar, ziua Unirii Mici. Este momentul în care s-a făcut mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele statului modern, care a însemnat şi o economie funcțională. A fost momentul în care au fost demarate primele reforme serioase care au dezvoltat această ţară.
Cu prilejul aniversării Micii Uniri, Prefectul Județului Caraș-Severin Cristian Gâfu a declarat:
